Inima sa nu se tulbure

Sfânta Evanghelie după Ioan, Cap. 14, 1-10
http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=14

1. Să nu se tulbure inima voastră; credeţi în Dumnezeu, credeţi şi în Mine.
2. În casa Tatălui Meu multe locaşuri sunt. Iar de nu, v-aş fi spus. Mă duc să vă gătesc loc.
3. Şi dacă Mă voi duce şi vă voi găti loc, iarăşi voi veni şi vă voi lua la Mine, ca să fiţi şi voi unde sunt Eu.
4. Şi unde Mă duc Eu, voi ştiţi şi ştiţi şi calea.
5. Toma i-a zis: Doamne, nu ştim unde Te duci; şi cum putem şti calea?
6. Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine.
7. Dacă M-aţi fi cunoscut pe Mine, şi pe Tatăl Meu L-aţi fi cunoscut; dar de acum Îl cunoaşteţi pe El şi L-aţi şi văzut.
8. Filip I-a zis: Doamne, arată-ne nouă pe Tatăl şi ne este de ajuns.
9. Iisus i-a zis: De atâta vreme sunt cu voi şi nu M-ai cunoscut, Filipe? Cel ce M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl. Cum zici tu: Arată-ne pe Tatăl?
10. Nu crezi tu că Eu sunt întru Tatăl şi Tatăl este întru Mine? Cuvintele pe care vi le spun nu le vorbesc de la Mine, ci Tatăl - Care rămâne întru Mine - face lucrările Lui.

HRISTOS S-A ÎNĂLŢAT!

Sfânta Evanghelie după Marcu, cap 16, 9-20

http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=53&cap=16

9. Şi înviind dimineaţa, în ziua cea dintâi a săptămânii (Duminică) El s-a arătat întâi Mariei Magdalena, din care scosese şapte demoni.

10. Aceea, mergând, a vestit pe cei ce fuseseră cu El şi care se tânguiau şi plângeau.

11. Şi ei, auzind că este viu şi că a fost văzut de ea, n-au crezut.

12. După aceea, S-a arătat în alt chip, la doi dintre ei, care mergeau la o ţarină.

13. Şi aceia, mergând, au vestit celorlalţi, dar nici pe ei nu i-au crezut.

14. La urmă, pe când cei unsprezece şedeau la masă, li S-a arătat şi I-a mustrat pentru necredinţa şi împietrirea inimii lor, căci n-au crezut pe cei ce-L văzuseră înviat.

15. Şi le-a zis: Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura.

16. Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui; iar cel ce nu va crede se va osândi.

17. Iar celor ce vor crede, le vor urma aceste semne: în numele Meu, demoni vor izgoni, în limbi noi vor grăi,

18. Şerpi vor lua în mână şi chiar ceva dătător de moarte de vor bea nu-i va vătăma, peste cei bolnavi îşi vor pune mâinile şi se vor face sănătoşi.

19. Deci Domnul Iisus, după ce a vorbit cu ei, S-a înălţat la cer şi a şezut de-a dreapta lui Dumnezeu.

20. Iar ei, plecând, au propovăduit pretutindeni şi Domnul lucra cu ei şi întărea cuvântul, prin semnele care urmau. Amin.

Izvor de sanatate sufleteasca si trupeasca

O, întru tot cântată Stăpână, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, izvorul cel nedeşertat al îndurărilor, noianul cel necurmat al iubirii de oameni, adâncul cel nemăsurat al bunătăţii, nădejdea şi mântuirea tuturor creştinilor, la tine ridicăm ochii sufletelor şi ai trupurilor noastre, către tine tindem mâinile noastre cele slabe şi din adâncul inimii strigăm ţie: Caută spre noi dintru înălţimea ta cea sfântă, vezi credinţa şi umilinţa sufletului nostru, ascultă rugăciunea noastră care o facem către tine din inima noastră cea împietrită, depărtează de la noi toate nevoile, toată răutatea şi toată întristarea ce vine asupra noastră, întru această vremelnică viaţă. Vindecă toate bolile şi neputinţele noastre cele sufleteşti şi trupeşti, dăruieşte-ne sănătate şi ne izbăveşte de veşnica muncă prin rugăciunile tale, ca să cântăm neîncetat: Aliluia! (Acatistul Izvorul Tamaduirii)

http://www.sfantulnectarie.ro/HTML/MENIU%20STANGA/ACATISTIER/acatistizvorultamaduirii.html

Oare cum mă va afla Învierea Domnului Hristos în acest an?

Matei 21, 23-27: http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=21

Ne putem şi noi întreba aşa ca fariseii din Evanghelia de astăzi: "Cu ce putere" Domnul Iisus Hristos le face pe toate? Cu ce autoritate ne-a poruncit să postim şi să ne rugăm? La aceste întrebări răspundem folosindu-ne de cuvintele divine ale Domnului Hristos: "Demonii nu ies decât cu post şi cu rugăciune". Înmulţind rugăciunea, găsim rostul postului, înmulţind postul aflăm sprijin şi răspuns la rugăciunile noastre. În post căpătăm putere să luptăm cu scăderile şi păcatele care vin în această viaţă. Pe lângă post şi rugăciune, este necesar să mai adăugăm şi alte fapte bune. Postul şi rugăciunea ne îndeamnă să participăm la Sfânta Liturghie, să ne spovedim sincer şi cu părere de rău pentru păcatele săvârşite. Astfel, în inima fiecărui creştin se zidesc pacea şi bucuria divină. Multe şi înălţătoare sunt satisfacţiile duhovniceşti pe care ni le oferă postul şi rugăciunea. Să ne întrebăm: Oare cum mă va afla Învierea Domnului Hristos în acest an? (Pr. D. Păduraru in Ziarul Lumina)

http://www.ziarullumina.ro/articole;1921;1;70789;0;Evanghelia-zilei-Oare-cum-ma-va-afla-Invierea-Domnului-Hristos-in-acest-an.html

Rugaciunea are puterea de a vindeca

Este vreunul dintre voi în suferinţă? Să se roage. Este cineva cu inimă bună? Să cânte psalmi. Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn, în numele Domnului. Şi rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica, şi de va fi făcut păcate se vor ierta lui. Mărturisiţi-vă deci unul altuia păcatele şi vă rugaţi unul pentru altul, ca să vă vindecaţi, că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului. (din Epistola soborniceasca a Sfantului Apostol Iacov, cap 5, 13-16)

http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=30&cap=5

Să mai râdem un pic

Împietrirea inimii este o mare problemă. Că acolo e locul unde trebuie să fie Dumnezeu cu dragostea lui. Ori noi, în disperare şi frică, închidem prin tristeţe orice portiţă prin care ar putea pătrunde un pic de lumină şi veselie. Fericirea sau veselia reprezintă medicamentul prin care putem îndepărta tristeţea de pe chipul nostru. Nu degeaba a spus „bucuraţi-vă”. Pentru că a ştiut că oamenii se vor poticni din frică, frica de a alege ce e bun, frica de viaţă, frica de moarte. Ba merge mai departe şi întăreşte cuvântul taman pentru cei mai încercaţi şi zice că, fericiţi sunt cei săraci cu duhul, cei ce plâng, cei blânzi, cei ce flămânzesc şi însetează, cei milostivi, cei curaţi cu inima, cei ce sunt făcători de pace, cei prigoniţi şi ocărâţi. Dacă ei, cei ce suferă fără să aibă vină, sunt fericiţi, cu atât mai mult noi, cei ce suntem degrevaţi de aceste stări uneori, trebuie să ne îmbrăcăm cu veselia.(...) Vreau să vă spun doar că trebuie să evităm tristeţea spre a face loc bucuriei. Chiar Mântuitorul zice "acestea vi le spun ca bucuria Mea să fie întru voi şi ca bucuria voastră sa fie deplină" Ioan 15-11. Veselia, bucuria, fericirea reprezintă împlinirea inimii şi vindecarea sufletului. Eu, văd acest lucru mereu în ochii copiilor. Mult mai rar în ochii adulţilor. Să mai râdem un pic. E loc de primăvară în sufletul nostru.(din pr.Victor, Să mai râdem un pic)

http://preotvictor.blogspot.com/2012/02/sa-mai-radem-un-pic.html

Rugăciunea din inimă curata, aduce pace, bucurie şi bunătate lăuntrică

...rugăciunea reprezintă nu numai un mijloc duhovnicesc de comunicare şi de comuniune cu Dumnezeu, ci şi, aşa cum subliniază Sfinţii Părinţi, începutul descoperirii prin credinţă a milostivirii şi iubirii dumnezeieşti pentru noi.

În acelaşi timp, pilda vameşului şi fariseului ne mai învaţă că nu trebuie să fim egoişti în rugăciune. Rugăciunea din inimă şi pentru semenii noştri - mai ales când aceştia sunt în suferinţă şi în necaz, sau pentru rezolvarea problemelor comunităţii căreia îi aparţinem sau ale lumii - este bineplăcută lui Dumnezeu. Credinţa şi încrederea că putem veni prin rugăciune în ajutorul semenilor noştri fac să sporească în noi dragostea şi recunoştinţa noastră faţă de Dumnezeu şi să aducă în inimile noastre pace, bucurie şi bunătate lăuntrică. Cu atât mai mult în anul acesta, 2012, proclamat de către Sfântul Sinod ca "Anul omagial al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor în Patriarhia Română", avem şansa să înţelegem mai bine semnificaţia profundă şi importanţa acestei Sfinte Taine (rugăciuni pentru sănătate sufletească şi trupească însoţite de ungere cu undelemn sfinţit, Taină în strânsă legătură cu Tainele Spovedaniei şi Euharistiei şi participarea la Sfânta Liturghie). În acelaşi timp, avem posibilitatea să medităm la importanţa rugăciunii pentru noi şi semenii noştri ca manifestare firească a relaţiei noastre cu Dumnezeu şi a dimensiunii comunitare a credinţei noastre.

În concluzie, Dumnezeu aşteaptă de la noi rugăciune smerită, sinceră, stăruitoare, făcută din inimă curată, urmând permanent îndemnul Mântuitorului nostru Iisus Hristos: "... şi pe toate câte le veţi cere rugându-vă cu credinţă, le veţi primi" (Mt. 21, 22).(Pr. Constantin Stoica, Ce aşteaptă Dumnezeu de la noi în rugăciune)

http://www.ziarullumina.ro/articole;1860;1;68847;0;Ce-asteapta-Dumnezeu-de-la-noi-in-rugaciune.html

Un sfat pentru inceperea zilei

Încă de dimineaţă, să faci trei mătănii sau închinăciuni şi să dai slavă lui Dumnezeu, Sfânta Treime, că eşti vie şi să te aşezi sub protecţia Lui! Apoi să te speli şi celelalte şi apoi să-ţi faci rugăciunile de dimineaţă. Cât de puţin, dar neapărat! La sfârşitul rugăciunii să ceri ca în timpul zilei, la momentul potrivit, să-ţi faci canonul. Apoi, când te aşezi pentru canon să faci iarăşi trei mătănii sau închinăciuni şi să ceri putere să-ţi faci canonul şi să-ţi fie acesta spre tămăduirea sufletului şi bucuria inimii. (Maica Siluana)

http://femeiacrestina.blogspot.com/2012/01/cum-sa-ti-incepi-ziua.html

Inima sincera, luminata, vie

Ni se intampla uneori in timpul rugaciunii, acasa sau la biserica, sa ne cuprinda un fel de slabiciune a sufletului si a trupului; sufletul ni se face atunci neputincios, rece, neroditor, ca un templu pagan pustiu si desert. Dar indata ce ne incordam inima intr-o rugaciune sincera, indreptandu-ne-o catre Dumnezeu impreuna cu mintea, cu o credinta vie, indata sufletul prinde viata, se incalzeste, devine roditor. Si ne cuprinde deodata, o stare de pace, de usurare, de umilinta, un foc launtric sfant; incep sa ne picure din ochi lacrimi si sa ne para rau din tot cugetul ca L-am maniat pe Stapanul Cel Preabun cu pacatele noastre. Cata lumina in inima si in minte, ce bogat suvoi de apa vie ne inunda inima, putand sa se reverse de acolo nestanjenit, in cuvinte rostite sau scrise cu condeiul ori cu creionul pe hartie! Pustiul din suflet incepe sa infloreasca precum un crin o data cu venirea Domnului in inima. De ce oare nu ne indreptam mai des sufletele spre Domnul? Cata pace si cata liniste ne pregateste Domnul in locasurile Sale! “Cat este de mare multimea bunatatii Tale, Doamne, pe care ai gatit-o celor ce se tem de tine“ (Psalmul 30,20). (Sf. Ioan de Kronstadt, Viata mea in Hristos)

http://www.ortodoxia.md/articole-preluate/6029-avem-oare-nevoie-de-rugciuni-fctoare-de-minuni

Cum sa ne rugam

Cuvintele rugaciunii trebuie rostite cu convingere, din toata inima. Cand va rugati seara, nu uitati sa aratati, in rugaciunea catre Duhul Sfant, cu toata sinceritatea si cu zdrobire de inima, pacatele in care ati cazut in timpul zilei. Prin cateva clipe de pocainta fierbinte, Duhul Sfant va va curati de toata intinaciunea, mai alb decat zapada va va albi, din ochi va vor picura lacrimi de curatire a inimii, acoperiti veti fi cu haina adevarului lui Hristos, uniti cu El, cu Tatal si cu Duhul Sfant.(Sf. Ioan de Kronstadt, Viata mea in Hristos)

http://www.ortodoxia.md/articole-preluate/6029-avem-oare-nevoie-de-rugciuni-fctoare-de-minuni

Inima trebuie trezita mereu pentru rugaciune

Inima trebuie trezita mereu pentru rugaciune, altminteri se va usca de tot. Dragoste de Dumnezeu, sinceritate, firesc, iata calitatile de care nu trebuie sa se lipseasca rugaciunea. Sa ne rugam in duh, fiindca Dumnezeu nu este trup, ci duh. Sa ne rugam adevarat, nu fatarnic, fiindca Dumnezeu este Adevarul. Tot asa si in rugaciunile catre sfinti. Sa nu-i chemam doar cu gura, fiindca ei nu mai au gura, nu mai au glas, nu mai au nimic din cele ale trupului, ci cu inima, cu suflet fierbinte si atunci ne vor auzi, fiindca ceea ce se aseamana, se aduna. Nu carnea si sangele vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu, ci duhul curat, arzand de iubire de Dumnezeu.(Sf. Ioan de Kronstadt, Viata mea in Hristos)

http://www.ortodoxia.md/articole-preluate/6029-avem-oare-nevoie-de-rugciuni-fctoare-de-minuni

Umple de bucurie inima mea, Fecioara

Cu adevarat, Nascatoare de Dumnezeu, te marturisim pe tine Fecioara curata, noi cei izbaviti prin tine, slavindu-te cu cetele cele fara de trup.

Sa nu intorci fata ta de la izvorul lacrimilor mele, Fecioara, care ai nascut pe Hristos, Cel ce a sters toata lacrima de pe fata tuturor.

Umple de bucurie inima mea, Fecioara, ceea ce ai primit plinirea bucuriei si ai pierdut grija pacatului (din Paraclisul Maicii Domnului)

http://www.crestinortodox.ro/rugaciuni/paraclisul-prea-sfintei-nascatoarei-dumnezeu-72536.html

Cai parcurse de catre sfinti

Si multe sunt caile spre pocainta. Mai intai trebuie sa ne pocaim de pacatele noastre. A doua cale este sa iertam aproapelui greselile. A treia este rugaciunea, cea din toata inima inaltata. A patra este sa dam milostenie. A cincea este gandul cel smerit. Deci, sa nu ne lenevim, ci, in toate zilele, prin toate acestea sa umblam, ca foarte placute sunt caile acestea. Dumnezeului nostru slava, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin. (Invatatura a fericitului Macarie,din Proloagele zile de 19 ianuarie)

http://ortodoxism.ro/proloagele/ianuarie/Proloage19Ian.shtml

Iertarea şi uitarea sunt răzbunările omului nobil

Şi răspunzând, Iisus le-a zis: Aveţi credinţă în Dumnezeu. Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridică-te şi te aruncă în mare, şi nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice. De aceea vă zic vouă: Toate câte cereţi, rugându-vă, să credeţi că le-aţi primit şi le veţi avea. Iar când staţi de vă rugaţi, iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, ca şi Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte vouă greşealele voastre. Că de nu iertaţi voi, nici Tatăl vostru Cel din ceruri nu vă va ierta vouă greşealele voastre. (Marcu 11, 22-26)

http://www.ziarullumina.ro/articole;1842;1;68040;0;Evanghelia-Iertarea-si-uitarea-sunt-razbunarile-omului-nobil.html

Despre vorbire

Dacă cineva socoteşte că e cucernic, dar nu îşi ţine limba în frâu, ci îşi amăgeşte inima, cucernicia acestuia este zadarnică (Cap 1, 26 din Epistola soborniceasca a Sfantului Apostol Iacov).

http://www.bibliaortodoxa.ro/noul-testament/30/Iacov

Sublimul suferintei

Eu sunt bolnav de atâţia ani, dar nu sunt supărat, nu sunt trist. Sunt un om sociabil, vorbesc cu toată lumea, iubesc natura, iubesc lucrurile pe care Dumnezeu mi le-a dat. Suferinţa este un dar. Un dar împlinit prin harul pe care îl primim de la El. (...) Eu sunt cu Dumnezeu oriunde, în orice clipă. Şi să ştiţi, Dumnezeu are chip: chipul meu, al dumneavoastră şi al tuturor.

Am făcut pneumonie de două ori. Am probleme cu rinichii. Am probleme cu inima, cu multe. Dar totuşi îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru fiecare răsărit şi pentru fiecare apus de soare. Mulţumesc lui Dumnezeu pentru tot. Azi, m-a luat unul în spate şi m-a scos afară să mă plouă. Şi i-am spus: "Lasă măi să mă plouă pentru că ne spălăm de păcate"." (Gheorghe Petreuş, omul care trăieşte sublimul suferinţei)

http://www.ziarullumina.ro/articole;1835;1;67720;0;Gheorghe-Petreus-omul-care-traieste-sublimul-suferintei.html

Haine noi la inceput de an

"Îmbrăcaţi-vă, dar, ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, cu milostivirile îndurării, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă-răbdare, Îngăduindu-vă unii pe alţii şi iertând unii altora, dacă are cineva vreo plângere împotriva cuiva; după cum şi Hristos v-a iertat vouă, aşa să iertaţi şi voi. Iar peste toate acestea, îmbrăcaţi-vă întru dragoste, care este legătura desăvârşirii. Şi pacea lui Hristos, întru care aţi fost chemaţi, ca să fiţi un singur trup, să stăpânească în inimile voastre; şi fiţi mulţumitori. Cuvântul lui Hristos să locuiască întru voi cu bogăţie. Învăţaţi-vă şi povăţuiţi-vă între voi, cu toată înţelepciunea. Cântaţi în inimile voastre lui Dumnezeu, mulţumindu-I, în psalmi, în laude şi în cântări duhovniceşti. " (din Cap.3 Epistola către Coloseni a Sfântului Apostol Pavel, 12 -16)

Cuvânt la Anul Nou

Aşadar, dacă voieşti să ai vreun folos de la Anul Nou, mulţumeşte acum când a trecut un an, mulţumeşte Domnului că El te-a adus până aici, frânge inima ta, numără zilele vieţii tale şi zi către tine însuţi: „Zilele aleargă şi trec, numărul anilor se împlineşte, eu am si săvârşit o mare parte din cale, dar ce bine am făcut? Oare, nu mă voi duce de aici deşert şi gol de toată dreptatea? Judecata este înaintea uşii, viaţa mea merge spre bătrâneţe”.

Acestea le cumpăneşte în ziua Anului Nou, la acestea să gândeşti în curgerea anului. (Sfantul Ioan Gura de Aur, Predici la duminici si sarbatori)

Numai cu Domnul avem sărbători frumoase

Luna decembrie, fiind luna cadourilor, dă mari bătăi de cap tuturor celor preocupaţi să aducă „fericire” celor dragi prin găsirea cadoului potrivit. Trebuie găsit timp pentru a studia ofertele magazinelor, fie ele clasice, fie virtuale. Dacă preţul este prea mare, altă problemă – care trebuie musai rezolvată. Chiar dacă ne aflăm în plină criză financiară, o soluţie tot trebuie găsită: un credit bancar, economiile din cont sau împrumutul de la un prieten. Puţini se mai gândesc la consecinţe; cei mai mulţi aleargă într-o parte şi-n alta, fac orice, numai să-şi atingă scopul.

Altă problemă este cea a mulţumirii stomacului şi papilelor gustative. Unii aleargă după alimente pentru a avea o masă cât mai îmbelşugată, alţii caută un preţ bun la hotelul-restaurant unde vor petrece sărbătorile de iarnă. Pe lângă toate acestea, mai avem şi problema garderobei, cu bătăile de cap pe care le implică înnoirea ei. Numai aşa te poţi încadra perfect în societatea consumistă din care facem parte!

Deşi omul este înzestrat cu libertate, cu puterea de a discerne între ceea ce-i foloseşte cu adevărat şi ceea ce este în plus pentru el, acum parcă libertatea lipseşte cu desăvărşire. Ea devine activă doar în prezenţa lui Dumnezeu. Când Dumnezeu este prezent în viaţa omului, acesta are puterea de a se opune oricărei agresiuni din afara lui. Dumnezeu umple de sens existenţa mea, încât nu mai simt nevoia să alerg după lucruri materiale, căci nu găsesc fericirea în ele. De aceea, frământările cu adevărat folositoare din această lună, ca de altfel din toate zilele vieţii mele, ar trebui să fie în legătură cu căutarea lui Dumnezeu şi chemarea Lui în viaţa mea, ca El să locuiasă permanent cu mine, iar eu să locuiesc permanent cu El.

Creştinul, în această perioadă, este discret. Petrece puţin timp printre lumea agitată de febra cumpărăturilor şi nu se chinuie cu gândul lipsei banilor. Nu îşi procură bucuria sărbătorilor din pomul de Crăciun, nici din haine noi şi nici din bucate alese. Chiar dacă acestea sunt prezente în viaţa lui, nu ele sunt sursa bucuriei şi nici centrul atenţiei. Întâlnirea cu Hristos-Pruncul mijlocită de slujbele Bisericii, naşterea Lui în Betleemul inimii prin curăţirea hainei duhovniceşti a Botezului la Taiana Spovedaniei şi prin împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Său, sub chipul pâinii şi a vinului de la Sfânta Liturghie, umplu de strălucire dumnezeiască viaţa lui şi de o bucurie ce nu se poate exprima în cuvinte. O bucurie aparte o trăiesc cei care au binecuvântarea de a se împărtăşi cu Sfintele Taine în chiar ziua Naşterii Domnului. Cu Domnul, numai cu El, sărbătorile noastre sunt frumoase! (Pr. protopop Ioan Tărcuţăin Apostolat in Tara Fagarasului)

Despre distante

Cea mai lunga cale este calea care duce de la urechi la inima (Parintele Arsenie Boca)

Apel umanitar: Alexandra Groza

• Data si locul nasterii: 17 mai 2005, jud. Botosani

• Diagnostic: Leucemie Acuta Mieloblastica

• Documente medicale :http://www.alexandragroza.com/p/documente-medicale.html

• Jurnal: http://www.alexandragroza.com/p/jurnalul-alexandrei.html

• Conturi de donatii: http://www.alexandragroza.com/p/cum-puteti-ajuta.html
• Situatia finaciara: http://www.alexandragroza.com/p/situatia-financiara.html

Prin rugaciune, inima se transforma

L-am cautat pe Dumnezeu in oamenii din satul meu. Apoi in carti, in idei si simboluri. Dar acest lucru nu mi-a dat nici pacea, nici iubirea. Intr-o zi am descoperit in scrierile Sfintilor Parinti ai Bisericii ca e cu putinta sa-L intalnesti pe Dumnezeu in mod real prin rugaciune. Si aici L-am auzit spunandu-mi: Indrazneste sa intelegi ca Eu, Dumnezeu, te iubesc!
Atunci, cu rabdare, m-am pus pe lucru. Astfel am inteles treptat ca Dumnezeu este aproape, ca ma iubeste si ca umplandu-ma de iubirea Lui, inima mea se deschide celorlalti. Am inteles ca iubirea e comuniunea cu Dumnezeu si cu celalalt. Si ca fara aceasta comuniune, lumea nu e decat tristete, ruina, distrugere, masacre. Sa vrea numai, lumea, sa traiasca in aceasta iubire, si atunci ar cunoaste viata vesnica.
( Pr. Dumitru Staniloae, Mica Dogmatica vorbita. Dialoguri la Cernica)

Întăriţi în credinţă

Căci voiesc ca voi să ştiţi cât de mare luptă am pentru voi şi pentru cei din Laodiceea şi pentru toţi câţi n-au văzut faţa mea în trup, ca să se mângâie inimile lor, şi ca ei, strâns uniţi în iubire, să aibă belşugul deplinei înţelegeri pentru cunoaşterea tainei lui Dumnezeu-Tatăl şi a lui Hristos, întru care sunt ascunse toate vistieriile înţelepciunii şi ale cunoştinţei. Vă spun aceasta, ca nimeni să nu vă înşele prin cuvinte amăgitoare. Căci deşi cu trupul sunt departe, cu duhul însă sunt împreună cu voi, bucurându-mă şi văzând buna voastră rânduială şi tăria credinţei voastre în Hristos. Deci, precum aţi primit pe Hristos Iisus, Domnul, aşa să umblaţi întru El. Înrădăcinaţi şi zidiţi fiind într-Însul, întăriţi în credinţă, după cum aţi fost învăţaţi, şi prisosind în ea cu mulţumire. (Apostolul zilei Col. 2, 1-7)

Rugaciunea sotiei pentru sot

Doamne Preabunule, Tu mi-ai dat un soţ al zilelor mele pe pământ, părtaş sorţii mele şi sprijinul meu în vremea călătoriei acestei vieţi. Fă să cunosc că el se îngrijeşte de mine şi ajută-mă să nu întristez niciodată zilele lui, nici să fiu nemulţumitoare faţă de cel care mă sprijină şi mă îngrijeşte. Fă-mă supusă şi îndatoritoare, ca nu cumva printr-o purtare necuviincioasă să-i adaug la osteneli şi să-i amărăsc pâinea ce-o câştigă pentru mine şi copiii noastri.
Izvorule al înţelepciunii, luminează-mă să cunosc toate virtuţile casniciei şi printr-o înţeleaptă chivernisire să păstrez ceea ce el adună cu osteneli şi prin sudoarea feţei sale. Ajută-mi ca prin supunere, prin dulceaţa purtării mele, prin răbdarea şi dragostea mea, să încununez zilele lui cu flori şi cu bucurii, să împart cu el fără cârtire toate loviturile vieţii şi să-i fiu însoţitoare nedespărţită, precum în fericire aşa şi în necaz.
Păzeşte-mă de împodobirile necumpătate şi de necuviinţele în care cad femeile care nu cunosc preţul unui soţ bun, punându-şi toată fericirea lor în podoabe şi petreceri zgomotoase şi deşarte ce atrag după sine neînţelegeri, dezamăgire şi dureri. Ajută-mi să deprind toate virtuţile care fac podoaba femeii, pentru ca dacă vârsta sau bolile îmi vor ridica floarea frumuseţii şi a tinereţii să-mi rămână o inimă vrednică de dragostea soţului meu şi a fiilor noştri, ca să le dau pildă bună, întărindu-i în puterea virtuţii. Ascultă, Preabunule, glasul meu cel umilit, şi trimite binecuvântarea Ta asupra zilelor noastre. Amin. (din Cartea de rugaciuni)

Cum ne este inima, aşa ne este şi viaţa

Cum ne este inima, aşa ne este şi viaţa. Dacă inima este curată, sfântă, pătrunsă de dragoste fierbinte faţă de Domnul Iisus Hristos, toate faptele, toate gândurile, toate opiniile noastre sociale şi politice, toată filosofia noastră de viaţă vor fi pătrunse de această simţire, de aceste sfinte porunci ale inimii – şi atunci din vistieria cea bună a inimii noastre vom scoate roade bune în tot ce facem, şi în primul rând în viaţa de zi cu zi, în legăturile noastre cu cei din jur. Iar dacă în inimă domnesc răul şi întunericul, oricât de bună ar fi orânduirea socială şi politică, oricât ar fi de drepte legile, omul va face rele. Nici un fel de legi, nici un fel de orânduire socială nu pot înfrâna inima omenească. (Sf. Luca al Crimeei – La PORŢILE POSTULUI MARE, Predici la Triod; Editura Biserica Ortodoxă, Bucureşti, 2004)

Urechea soţiei lângă inima soţului

Draga mea Copilă cu copii!
Uite ce să faci: să înveţi rugăciunile pe de rost, cât poţi, şi să le spui la cel mai sigur adăpost din casa ta: braţele soţului tău. Să te cuibăreşti lângă el şi să spui rugăciunile în gând, ascultându-i inima cum bate. Să-L rogi pe Domnul în taină să înmoaie această inimă când şi cum va voi El, ca să apucaţi vremea în care să vă faceţi rugăciunile împreună. Dar copiilor neparat să le faci un program de culcare mai devreme şi să le faci rugăciunea de seară şi semnul crucii! Te rog!
Apoi, să-l binecuvântezi mereu pe soţul tău şi să te rogi pentru el şi, când sunteţi în pace, să-i explici cât de importantă e pentru tine relaţia cu Dumnezeu. Eu cred că după ce vei face prima parte a acestui program de rugăciune, toate se vor schimba.
Cu drag şi încredere,
M. Siluana, Centrul de formare şi consiliere „Sfinţii Arhangheli” Iaşi

(Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 55 – august 2011)

Rugaciunea curata

Cand stai sa te rogi, fa-ti mintea ta preot si inima ta altar. (Sfantul Paisie de la Neamt)

Imn

Împãrãteasã,
Doamnã Preasfântã,
Maicã neispititã de nuntã,
Tu esti singura inimã de om întru care nescãzut
Numele de mãrire cântã,
din tot rostul lui cel viu si neprefãcut.
Cununa laudelor o ai pentru aceasta Preacuratã
fiindcã în Tine doar, ca niciodatã
inima omului,
cu inima Domnului
au bãtut si bat laolaltã.
Rugãciunea ca un ornic al gândului si al cerului
curge la lãuntrul Tãu
si se-ngeamãnã cu limpedea ectenie a misterului
lângã dragostea lui Dumnezeu.
O, Tu, Cãrutã de Luminã neîntinatã
ne-ntrecutã,
ne-nseratã!
Îmbuneazã-ne si pre noi cu darurile inimii, Binecuvântatã!
Si asa înzestrati si vrednici,
ca unei Biserici,
din toatã fiinta Tie ne vom da
ca drept si sfânt sã putem cânta: Aleluia!

(Cantarea a opta, Imnul Acatist la Rugul Aprins al Nascatoarei de Dumnezeu , Ieroschimonah Daniil Tudor)

De la mână la inimă

Părintele Teofil Părăian, vorbind despre metanier, spune: "Obiectul acesta, metaniile, este un suport material pentru o lucrare spirituală care nu se face de la sine, nu se realizează de la sine. Şi atunci omul se ajută şi cu ceva material, cu obiectul acesta pe care avându-l în mână, îşi aduce aminte mai repede că trebuie să zică rugăciunea, iar neavându-l în mână de multe ori se întrerupe din rugăciune, îşi uită de îndatorirea de a avea în toată vremea în minte, în inimă, în cuget şi în gură numele Domnului Iisus, îşi uită că trebuie să spună: Doamne, Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul." (Teodor Danalache, Metanierul)

Rugăciune către Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț

O, Preacuvioase Părinte Ioane, care cu darul lui Dumnezeu din fragedă copilărie ai mers pe calea cea sfântă a desăvârşirii, iar Preabunul şi Preaînduratul Dumnezeu a binevoit să te proslăvească pe pământ şi în cer, te rugăm, auzi-ne şi pe noi, nevrednicii şi păcătoşii, care îndrăznim să venim cu toată evlavia şi umilinţa către tine, ca să te rogi Preabunului Dumnezeu, ca şi nouă să ne ajute cu mila şi cu îndurările Sale şi prin rugăciunile tale să mergem pe calea cea sfântă a porun­cilor Lui şi din toată inima să ne silim a lucra cele bune spre folosul sufletelor noastre. Fie ca, prin mila şi îndu­rarea lui Dumnezeu şi prin sfintele tale rugăciuni, să avem şi noi milă şi îndurare în ceasul morţii noastre şi în ziua Judecăţii de Apoi. Amin. (Acatistul Sfântului Ioan Iacob Hozevitul alcătuit de Arhimandritul Ilie Cleopa).