joi, 2 aprilie 2015

Apa din inima noastra

Din randul 2 de la Facere citire: "Întuneric era deasupra adâncului şi Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor."

Am inchis usa de la camera, am stins lumina, m-am asezat in genunchi, cum faceam in copilarie la marginea patului si am inceput sa plang:

"Doamne, sunt 80 la suta apa. Apa imputita! Curata Tu apa murdara din mime si Poarta-Ti Duhul Tau din nou peste mine, cum Ti-L purtai cand eram prunc proaspat botezat, miruns si impartasit cu Hristos! Iarta-ma Doamne, ca eu, am murdarit ce ai creat Tu! Iarta-ma Doamne ca am murdarit multe ape prin care m-am scaldat! Iarta-ma ca am risipit multa apa!"

Si dupa o vreme, o voce de gand, mi-a spus in constiinta: "Scoala-te, spala-te, du-te la biserica, recunoaste ca ai murdarit apa din tine  si din lume, tine post,  roaga-te, nu dormi la Sfantul Maslu si la Sfanta Liturghie. Si cere binecuvantare sa te impartasesti cat mai des cu Hristos!"

Mi-am ascultat vocea din gand. Aceeasi voce, care in copilarie, mi-a soptit intr-o noapte sa gandesc frumos, pentru ca Mama aude tot ce gandesc. Aceeasi voce, care atunci cand a murit mama, mi-a spus sa fiu cuminte, sa nu il supar pe Tata. Din pacate sau poate pentru ca am auzit ca doar nebunii aud voci, mi-am neglijat mult timp vocea constiintei. Aceeasi voce, care cand a murit tata, mi-a spus ca totul va fi bine. Iar m-am speriat de ea si am inchis-o intr-un sertar, astupand-o mereu cu mult zgomot.
Am fost student la Hidrotehnica si cred ca   dragostea de apa, mi-a salvat viata.

In urma cu douazeci si cinci de ani, cand am vazut murdariile care pluteau in decantoarele de apa de la o statie de epurare, m-am imbolnavit de sila. Am suferit foarte mult din aceasta cauza; am fost la un pas de a-mi pierde mintea si viata.

Astazi, dupa multe spovedanii, dupa dese Sfinte Liturghii si impartasiri cu Hristos,  Cuvant, Trup si Sange, am vazut foarte limpede, ca prin apa curata de izvor. Toate murdariile din apa, urma sa le curete tot apa. Daca eu atunci, aveam mintea, sufletul, inima curate, nimic din apa de la statia de epurare, nu imi producea sila.

Am patit si eu, precum Adam si Eva, cand s-au rusinat ca sunt goi, la capitolul 3, de la Facere citire:
9. Şi a strigat Domnul Dumnezeu pe Adam şi i-a zis: "Adame, unde eşti?"
10. Răspuns-a acesta: "Am auzit glasul Tău în rai şi m-am temut, căci sunt gol, şi m-am ascuns".
11. Şi i-a zis Dumnezeu: "Cine ti-a spus că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care ti-am poruncit să nu mănânci?"
Cu multi ani in urma, un gand urat, parsiv si nesimtit, imi sugera subtil sa spal putina si sa plec din lumea asta imputita.

Am inchis usa de la camera, am stins lumina, m-am asezat in genunchi, cum faceam in copilarie la marginea patului si am inceput sa plang:

"Doamne, sunt 80 la suta apa. Apa imputita! Curata Tu apa murdara din mime si Poarta-Ti Duhul Tau din nou peste mine, cum Ti-L purtai cand eram prunc proaspat botezat, miruns si impartasit cu Hristos! Iarta-ma Doamne, ca eu, am murdarit ce ai creat Tu! Iarta-ma Doamne ca am murdarit multe ape prin care m-am scaldat! Iarta-ma ca am risipit multa apa!"

Va multumesc, doamnelor si domnilor profesori de la scoala, liceu si facultati tehnice, medicale si teologice. 

Si ma iertati ca am lipsit uneori de la ore.  Simteam uneori ca mor de sila, pentru ca inca de copil, de la orele de bazin plin cu microbi din curtea scolii de sport, am inceput sa ma scarbesc de apa.

Si cum ma apuca sila, nu mai puteam participa la ore. Pana in ziua in care am rebaut primul paharel cu apa curata, limpede, sfintita, vie. Aghiazma mica. Si dupa ea, asa pe stomacul gol, bucatica de paine sfintita, mi s-a parut cea mai buna mancare. Si dupa o vreme, dupa Sfanta Impartasanie, am simtit o mica falfaiala in inima. Am recunoscut imediat, semnalele iubirii, pentru ca desi de multe ori scarbit de apa, am ramas, spre binecuvantarea mea, un om indragostit de frumos. 

In toti acesti ani am citit despre inima. Tot ce mi-a placut si mi-a fost de folos la apa inimii, am strans aici, intr-un fel pentru a fi iertat pentru apa risipita.

Daca va este de folos, gustati si vedeti cat de bine este sa fie inima fericita!

Si pretuiti apa, pentru ca la statiile de epurare, cineva munceste pentru noi. Iar, sus, la izvoare, uneori, caprele negre, am aflat ca ingenuncheaza in fata izvorului si in fata florilor de colt, acolo, sus, unde de multe ori nu ajung decat vulturii si cei foarte insetati de aer curat si de o gura de apa sfanta.